Părerea mea despre hărțuire

         Cred că toată lumea a dat peste un hărțuitor sau, în cel mai rău caz, a fost unul. Și aici mă refer  strict la conceptul de hărțuire în general. Știți voi, acel ''bullying'' despre care știe toată lumea. Citind știrile, chiar văzând în realitate sau în filme, hărțuirea o întâlnim de multe ori pe parcursul vieții noastre, fie că vrem, fie că nu. Am putea spune că, de cele mai multe ori, hărțuirea apare pe baza discriminării de etnie, religie, orientare sexuală etc.

         Am văzut de multe ori copii hărțuiți pentru felul în care se îmbrăcau, pentru felul în care arătau, pentru orientarea lor sexuală și multe altele. Consider că niciun copil nu ar trebui să treacă prin așa ceva. Niciun copil nu ar trebui să își piardă încrederea în sine din cauza altor copii care, cel mai probabil, așa au auzit că devin faimoși. Pot zice că la un moment dat am fost și eu în situația dată, dar nu pot spune chiar hărțuită pentru că nu era o acțiune continuă, ci doar de moment. Mai mult ca o batjocură. Și un copil, cum eram și eu pe vremea aia, nu se simte bine auzind că alți copii râd sau spun cuvinte urâte pe baza fizicului acestuia. Știu doar că în acele momente eram foarte complexată cu corpul meu.

         Întrebarea rămâne aceeași: ''De ce hărțuim?''. La întrebarea asta trebuie să ne răspundem noi înșine, nu o poate face nimeni pentru noi. Ne face să ne simțim mai bine? Ne face mai bine văzuți în ochii altora? Poate că unii dintre noi așa credem, dar de fapt ne mințim singuri. Tu, hărțuitorule, scuză-mă că îți spun, dar dacă faci rău altora pentru a te simți tu bine sau pentru a te vedea bine altcineva, nu ești decât un psihopat. 

         De cele multe ori apare hărțuirea între etnii, care este frecventă în România. Pentru că aici oamenii au un mod de gândire mai învechit și asta nu se schimbă peste noapte, mai ales că mulți nu au voința de a o face. Și ce dacă are o culoare a pielii mai diferită decât tine? E și el om. Mulți și-au pus în minte anumite tipare despre cum e o persoană de etnie diferită,dar asta nu înseamnă că dacă ai dat peste o astfel de persoană, toate sunt la fel. Sau dacă tu nu te înțelegi cu acel om, de ce tot timpul îți cerți copilul pentru că vorbește cu copilul lui? Încetați să certați copiii pentru neînțelegerile voastre, ei nu au nicio vină. 

         Știți și voi acei oameni ce au probleme de sănătate și din această cauză arată mai diferit decât restul? Dar cei care au trecut prin ceva care le-a schimbat complet fizicul? Da, acesta e alt tipar foarte întâlnit.  Și cred că nimic nu e mai urât decât a hărțui o persoană de genul acesta. Cel puțin, pentru mine, dacă faci așa ceva, nu te mai consideri om. Nici animal nu ți-aș putea spune măcar. Cu ce a greșit omul ăla că arată într-un mod mai diferit? Cu ce ți-a greșit ție, în primul rând? Crezi că el și-a dorit să arate așa? Nu mi se pare nromal să te legi de aspectul unei persoane atâta timp cât nu cunoști acea persoană și nici ea nu te cunoaște. Nu aspectul te face OM. La fel ca zicala: ''Nu judeca o carte după copertă.''.

        Stiuația materială a multor persoane nu este într-o stare foarte bună, iar unii dintre voi aveți grijă ca acele persoane să se simtă mizerabil din cauza aceasta. Care e motivul pentru care luați în batjocură un om care nu are o situație financiară la fel de bună ca a voastră? Dacă el nu își poate permite ce aveți voi, asta nu îl face diferit. Toți suntem la fel. Și, de cele mai multe ori, acești oameni știu a se comporta și a da dovadă de cei șapte ani de acasă cum unii dintre voi nu o veți face niciodată. Și nu zic că e neapărat vina părinților, poate ei nici nu știu ceea ce faci tu și ce le zici celorlalți. Aici poate fi vorba de anturaj. Anturajul acela în care vezi la alt copil că se ia de altul și vrei să fii și tu în rând cu el. Așadar, un om cu o situație financiară mai precară nu e diferit față de tine, ''bogatule''.

         Orientarea sexuală este iarăși un subiect în care oamenii sunt de obicei hărțuiți. Gândiți-vă dacă ați fi voi în locul lor? Nu v-ați simți aiurea să auziți de fiecare dată în jur remarci de genul: ''Uite-l și pe ăla, pupă un băiat!'',''Uite-o pe aia, cum să pupe o fată?''? Nimănui nu cred că îi place asta. Da, înțeleg, nu îți plac cei care fac parte din comunitatea LGBT, dar pe nimeni nu interesează părerea ta, cu atât mai puțin pe aceștia. Problema apare atunci când ajungi la bătaie cu aceste persoane, doar din simplul fapt că nu îți place de ei. Ok, omule, dacă nu îți place de ei, ocolește strada, mergi pe partea cealaltă, ignoră-i pur și simplu, dar nu îi bate , pentru că ei oricum nu vor schimba ceea ce sunt. Fiecare e liber să iubească pe cine vrea.

          Ca să închei, nu știu ce aș mai putea spune. Încercați să fiți mai buni cu cei din jur, nu neapărat cu tiparele menționate mai sus. Nu mai doresc să văd sinucideri, depresii și chestii de genul din cauza așa zișilor hărțuitori, care nu au ce face cu viața lor. Nu vă simțiți diferit doar pentru că arătați diferit sau nu aveți ceea ce au ceilalți. Suntem toți la fel. Decât să ajungeți în depresie din această cauză, mai bine vorbiți cu familia, cu un profesor, cu cineva de încredere, sau la psiholog. Nimeni nu vă înțelege mai bine decât familia voastră, totuși. Încercați să fiți voi înșivă, nu vă lăsați dictați de acțiunile celorlalți. Ceilalți nu au fost în situația voastră și nu știu ceea ce simțiți. O vorbă pe care mi-a spus-o un drag profesor de-al meu din generală: ''Ține minte 3 cuvinte: viața merge înainte!''.